Maestrul Ion Caramitru, un talent monstruos: Eminescu doar pare romantic, in realitate, el e un existentialist vadit, un mascul al literelor romanesti plin de energie erotica s.a.m.d.
Ecco, s-a depasit potretul calinescian al capcaunului taran care inghitea un cuptor de paine la Blaj si s-a trecut spre Ioanide, centaur in necontenita cavalcada. "Existentialist" e din partea casei...
joi, 28 ianuarie 2016
axa 2
Cine spune ca nu suntem capabili sa accesam fonduri europene? Iata, ONG-urile au inceput sa castige proiecte pe relocarea imigrantilor in Romania.
Doar in Bucuresti se depaseste termenul de predare a lucrarilor publice pe bani europeni, pe care ii returnam. Dar acolo e firesc - - ce comisioane iti mai poti trage acum de la bani europeni? Nu mai e ca acum 6 luni, de ex.
Doar in Bucuresti se depaseste termenul de predare a lucrarilor publice pe bani europeni, pe care ii returnam. Dar acolo e firesc - - ce comisioane iti mai poti trage acum de la bani europeni? Nu mai e ca acum 6 luni, de ex.
miercuri, 13 ianuarie 2016
Inglorious Basterds
Cum poate sa ruineze propaganda o capodopera in nuce. Doua linkuri and sorry for Tarantino's aesthetic demise. Ori poate e mai destept decat credem noi? Posibil si asa ceva, daca ne uitam atent la exagerari.
https://www.youtube.com/watch?v=DYYYAeSWOlI
https://www.youtube.com/watch?v=DYYYAeSWOlI
islam
De 30 de ani Europa, si nu numai, are parte de atentate islamiste si anti-islamiste groaznice. In conditiile astea, tu dai drumul la robinetul islamist, dupa ce provoci haos in Orientul Mijlociu. Apoi cenzurezi presa si politia cu privire la agresiunile extremistilor. Apoi ii ceri lui Zuckenberg sa cenzureze FB-ul. Apoi ii declari neo-nazi pe cei care ies in strada impotriva extremistilor si a autoritatilor. Anghela, spune drept, cine iti cumpara cornul+laptele ca sa zici ca asa se regenereaza populatiunea Europei?
1998
1998 - - inundatii catastrofale in China: zeci de mii de morti si 233 milioane (dada!) ciudadanos ramasi boschetari. Una dintre principalele cauze: defrisarile. Iata de ce e bine sa sustinem si la noi defrisarile daca vrem sa ajungem putere economica (mondiala hac! pardon!)
duminică, 10 ianuarie 2016
As you like it
Orlando - "There is no clock in the forest"
Iaca motivul pt care padurile de antzartz trebuie eliminate
Iaca motivul pt care padurile de antzartz trebuie eliminate
puscariabilii
Pai faceti fratilor in asa fel incat un profesor universitar - oricat de limitat-conformist ar fi el - cu sute de examene, carti, articole si conferinte platite din buzunar sa aiba cel putin salariul unei menajere din UK si atunci poate nu o sa mai scrie carti pt mafioti retardati. NU vedeti? Daca justitiarii si gardienii de toate culorile au avantaje anti-spaga, nu prea le arde de scris carti nici macar in nume propriu.
Axioma - -cu cat castigi mai gras, cu atat mai putin produci carti stiintifice.
Lema: scheise! un prof univ musai sa scrie, deci nu tine.
Axioma - -cu cat castigi mai gras, cu atat mai putin produci carti stiintifice.
Lema: scheise! un prof univ musai sa scrie, deci nu tine.
sâmbătă, 2 ianuarie 2016
miercuri, 30 decembrie 2015
duminică, 27 decembrie 2015
China
Miracolul economic al Chinei impanate de sclavi sau de afaceristi verosi, care n-au nevoie de libertate. Cine vrea libertate s-ar putea sa se aleaga cu douzhang si sa fie declarat dusman al partidului comunist-capitalist. In rest, work work work and money money money
http://www.filmedocumentare.com/masacrul-din-piaa-tienanmen/
http://www.filmedocumentare.com/masacrul-din-piaa-tienanmen/
joi, 24 decembrie 2015
Metoda contraatacului
Nu ştiu dacă de înţelepciune ori de viclenie dă dovadă
Bogdan Alexandru Stănescu în noul lui volum, anaBASis, Cartea Românească, 2014. A nu se uita că Atena este fiica
zeiţei Metis, nume propriu care a ajuns un substantiv comun ce desemnează un
tip de inteligenţă combinată cu viclenie. Aş înclina mai degrabă către Metis
decât către Atena, căci, deşi volumul actual îl continuă pe cel anterior, apar
deschideri noi în arta poetică; deschideri umane, unii ar zice zu menschen.
sâmbătă, 19 decembrie 2015
duminică, 6 septembrie 2015
Câte nu se pot rezolva cu inerţia!
Inerţia este ultimul răsuflu al unei energii care a răposat. Ea înseamnă
mişcare pe orizontala axei sintagmatice. Nu profunzimea paradigmatică, aşadar,
ci multitasking şi superficialitate oportunistă, cam cum se pune problema la
membrii Generaţiei Z. Am făcut ceva „din inerţie”, zicem noi, oarecum vinovaţi.
Dar asta înseamnă că, odată, am avut viteză, am fost dinamici. Bine ar fi ca
ex-energia din care a mai rămas doar inerţia să fie una generată de
interioritatea noastră, nu una indusă din exterior, o propagandă pentru oi.
Şi gata, m-a lăsat şi inerţia. Din Generaţia Y am alunecat în Generaţia Z.
Câte nu se pot rezolva cu inerţia!
duminică, 19 iulie 2015
Păi nu mă făceam eu manager de top dacă eram sigur că moartea e pe bune?
Sfârşitul e cu mine în fiecare clipă. Cu cât trăiesc mai pătimaş, cu cât mă străduiesc să rămân tânăr, cu atât se întrevede mai acut panica eshatonului. Mă iluzionez că voi sfârşi ca bătrân tânăr, deşi ce greu e să dispari când nu ţi-ai epuizat energiile şi pasiunile!
joi, 11 iunie 2015
Felix Nicolau – călătorie în Evul Mediu actual, via Kamceatka* - in "Arca", nr. 4-5-6 \ 2015
Un scriitor de amplă anvergură a genurilor şi disciplinelor este Felix Nicolau, autor al unei cărţi de poeme realiste, sociale şi fantastice, aproape şocante, Kamceatka, apărută la Editura Vinea.
Scria cineva că: „Poezia lui Felix Nicolau din Kamceatka – time is honey, are motoarele turate la maximum, totul e nerv…”. Nici nu e de mirare, deoarece literatura acestui prozator, poet, savant, eseist, „curge furibund ca un râu ce se varsă în mare” (Adrian Alui Gheorghe), cu toate aluviunile epice, lirice, exegetice şi teoretice, aspirând la noi forme de relief. Am avut cândva bucuria estetică de a-i comenta un roman de care şi azi îmi amintesc.
Poetul aduce adesea a canonic, ceva în genul lui Boccaccio.
Liviu OFILEANU Rutina expierilor pe strada cu felinarul roșu - despre Kamceatka in "Algoritm literar"
Cunoscut ca unul dintre exponenții discreți ai promoțieinouăzeciste (refuzând copios formulele unui postmodernism depășit
doar pentru a hibridiza în voie), universitarul Felix Nicolau publică
sporadic, și când o face lasă în urma sa acea nedumerire prilejuită de
un autor „cu spermă la creier‖, intitularea cioraniană a omului care
gândește și-n locul semenilor săi…A patra carte de poezie este o
ediție bilingvă (română și engleză), semn că autorul scoate capul pe
fereastra unui tren orient-expres ca să fie în ton cu explozia mai
tinerilor poeți într-o limbă de circulație. Traducerea este asigurată
exemplar de Raluca Tănăsescu și Chris Tănăsescu, ilustrațiile reușite
aparțin doamnei Monica Hayes, iar scurtele referințe critice semnate
de Ilya Kaminsky, Martin Woodside (în limba lui Peter Ackroyd) și
Ovidiu Nimigean scot în relief originalitatea unui poet care refuză
programatic „comoditățile de lectur"
Noua muză e inteligenţa
Un experiment formal şi editorial pus la cale de Ana Pop
Sîrbu şi Ilie Gyurcsik, în care prima scrie versurile, cel de-al doilea
reversurile, ce constau din pa
rafraze şi interpretări. Volumul a apărut
la Editura Davis Press Print dinTimişoara şi este postfaţat de Rodica
Bărbat şi ilustrat cu tehnici mixte, în alb-negru, de Adriana Lucaciu şi
Septimiu Sîrbu, fiul artist al autoarei.
luni, 6 aprilie 2015
Ciprian Macesaru m-a onorat cu o vizita in kamceatka. Am baut un ochi de yak impreuna, cu honey
Poezia lui Felix Nicolau din kamceatka. time is honey are permanent motoarele turate la maxim, totul e nerv, mușcătură, dans frenetic, upercut, (aproape) niciodată nu se domolește, curge furibund ca un râu ce se varsă în mare fără a trece prin câmpie, fără a naște o deltă. Zvâcnește, așadar, de pe stâncă, într-o viguroasă cascadă, direct în apele mării.
luni, 23 martie 2015
marți, 10 martie 2015
Could Poetic Incantations Redeem Historical Disasters? Felix Nicolau on Ange Mlinko
In the post-postmodern era highly-encoding your creation may be a cultural suicide or a dignified way of masking one’s frustrations. Just try to criticize this phenomenon and those absorbed into the Establishment will label you as a frustrated loser. Ange Mlinko mythologically stresses her poetry, but keeps a keen eye on the catastrophes of recent history. The stake of the bet is recklessly increased but, in the end, she saves the day for poetry by galvanizing the cryptic content. The poems become incantations, which is not the final aim of the poet, as she provides glossaries of the ancient terms used. She ambitions to conjoin polyphony and critical discourse, both of them wrapped in a beautiful language and an elevated vision.http://artsites.uottawa.ca/margento/2015/03/03/could-poetic-incantations-redeem-historical-disasters-felix-nicolau-on-ange-mlinko/
O cronica la Kamceatka de Adrian Alui Gheorghe
În multe texte predomină detaliul, privirea dilată anodinul, alienarea (că este şi ea prezentă, nici nu avea cum să nu fie într-o lume care se transformă continuu!) este efectul conectării brutale la realitatea imediată. Textele de pe „burtiera” televizorului, de exemplu, sînt adevărate experienţe dadaiste, un amalgam de ştiri, aşezate una după alta fără nici o logică aparentă, dau măsura unei realităţi alienante, fleacurile se insinuează în conştiinţa individului ţintuit în faţa ecranului determinîndu-l să se refugieze cu totul (arme şi bagaje plus conştiinţă) într-o realitate secundă (şi a naibii de fecundă!): „ministrul cipriot de externe, în vizită în românia/ membrii formaţiei ac/dc vor vizita casa poporului/ furtună puternică în mehedinţi – un dispărut/ sediul facultăţii de jurnalism a fost spart/ două case avariate de furtună în serbia/ naveta atlantic lansată în spaţiu/ claudia schiffer a dat naştere unui fiu/ chelsea london a luat cupa angliei/ publicitate: urmăreşte reportul zilei la DP/ nava st james park atacată de nişte piraţi somalezi/ nu uita, publicitate: verifică sticla cu report/ lupte la bangok 17 morţi/ publicitate: zeci de mii de euro urmăreşte/ (nu mai înţeleg ce scrie)/ tamaş şi daniel niculae, datori fiscului francez/ secretarii de stat nu pot gestiona eficient 453 de spitale/ cl. komartin: Doamne ajută!/ rovana plumb guvernul boc trebuie să.../ (nici aici nu mai înţeleg)/ cod galben de ploi şi vijelii în toată ţara” (burtieră). În altă parte, un text se numeşte chiar „Supradada” şi e o poveste despre cum „un ţap tânăr în călduri îşi făcea selfies reflectat într-o iapă bistriţeană”. Şi ţapului, veţi vedea, dacă veţi citi, nu îi e deloc comod, cam cum îi era pelicanului în confruntarea cu babiţa, din celebrul poem al lui Urmuz ...!
http://www.bibgtkneamt.ro/cartea-saptamanii/item/322-felix-nicolau-kamceatka-time-is-honey
http://www.bibgtkneamt.ro/cartea-saptamanii/item/322-felix-nicolau-kamceatka-time-is-honey
marți, 17 februarie 2015
Dreptul la liberă critică
Mai întâi, ar trebui precizat ce se înţelege prin exprimare: comunicare verbală sau şi non-verbală? De exemplu, graffiti este exprimare sau nu? Ori o fi doar artă? Secundo, dacă acceptăm plurivalenţa exprimării, în ce măsură este dezirabilă congruenţa formelor de exprimare în cadrul comunicării? Respectăm legea talionului: ochi pentru ochi, implant pentru implant? Dar nu era ea o lege vintage, specifică Vechiului Testament? Noul Testament propune o replică mai moale, mai debole, deci mai postmodernă decât stimulul. Islamiştii extremişti consideră însă că mai convingătoare e replica mai puternică decât stimulul iniţial. Nu discut despre care dintre aceste 3 opţiuni este mai elegantă ori mai eficientă. Întrebarea este: vor putea ele ajunge vreodată la un compromis de bună voie, sau vor trebui împinse de la spate, printr-o „manufacturare a compromisului” (Noam Chomsky)? Adică o politică de forţă şi monopol cu nobilul scop de a implementa democraţia. Apropo, n-am mai văzut noi implementări în forţă de scopuri nobile? - See more at:http://www.pravaliaculturala.ro/la-tejghea_2015-2.html#10
Între perspectivism şi dragii moşului
( Daniel De Marin, poeme cu ochelari, Tracus Arte, 2014)
În lumea doamnei bufniţă ni se povesteşte cum bufniţa îşi sparge ochelarii şi două cioburi îi intră „sub corneea apoasă”, astfel încât, din legănatul balansoarului, ea vede lucrurile când mai mari, când mai mici. Abia când cioburile ies, vechea vedere, anostă, revine. Suntem, aşadar, în plin perspectivism neitszchean, ca să nu mai zic de iluzionismul episcopului Berkeley.
http://ziarullumina.ro/sites/default/files/lumina-literara/pdf/02_2015/1_nr_11__luminaliterara.pdf
Abonați-vă la:
Postări (Atom)






