A murit Ion Zubaşcu, un om religios şi totuşi plin de umor, un poet puternic, vitalist, înnoitor de limbaj. Un prieten căruia îi plăcea să se aşeze alături de tineri. Şi un interpret tulburător de melodii vechi, din Maramureşul lui drag. În amintirea unui om extraordinar, care a privit arta ca pe un dar divin şi care, mai presus de orice, radia bunătate, curaj, atitudine, ca sa nu mai spun de cultura coplesitoare.
Postări
