UN ROMAN AL CUPLULUI ÎN TRANZIŢIE[1]
GHEORGHE MOCUŢA---in revista Orizont, nr 8 , 2009
Romanul Tandru şi rece, apărut la editura Cartea Românească în 2007, e adevărata surpriză a universitarului Felix Nicolau care oscila între poezie şi critică. E o carte plină de forţă şi energie proaspătă ("un roman turbo", după părerea lui Robert Şerban), scris cu răbdare sau în orice caz, cizelat şi rescris pe alocuri. El conţine două planuri, inegale ca desfăşurare şi valoare, planul lui Cosmin care deţine jurnalul lui Leo, dispărut în mod misterios, un fel de contrajurnal care reia clişeul minimalist, şi planul lui Leo (Leonard Tupilat, veritabil roman al cuplului şi al tranziţiei. Roman erotic, fără a fi scris în genul mizerabilism, cartea e în acelaşi timp o parodie a vremurilor prin care trece cuplul Leo-Sabina, cu trimiteri directe la evenimentele tranziţiei (afacerea Caritas, a treia mineriadă etc.) şi la personajele politice (Iliescu, Dinescu, Coposu).
Tânărul profesor de liceu încearcă să reziste împreună cu iubita sa care nu-şi găseşte de lucru în infernul capitalei. E un bun prilej de a schiţa o imagine a învăţământului românesc aflat în derivă şi a vieţii mizere a cuplului într-un Bucureşti sufocant, apocaliptic. Povestaş destoinic, înzestrat cu nerv umoristic, Felix Nicolau îşi scoate biografia la mezat şi o vinde în felii de viaţă:„Zilele treceau ca în basme: vara stăteam pe o piatră în faţa casei şi citeam. Când se făcea prea cald, coboram până în strada mare şi aduceam două găleţi de apă. Pe una mi-o turnam în cap. Noaptea puneam piatra în faţa uşii, sub un bec de 100 W, şi citeam înconjurat de un nor de insecte curioase. La şcoală lecturam din Heidegger. să-mi ţin colegii la distanţă. Acasă citeam Noica, să n-o sperii pe Sabina. Partea din spate a casei era ocupată de o familie simpatică de olteni-ţigani, Zană, hoţi din tală-n fiu. Erau chiriaşii mătuşii mele, tanti Cucu, care venea rar, cu un plasture pe ochiul lipsă. Clanul Zană ne mai invita pe la ei pe la masă, „să auziţi şi voi o muzică adevărată, nu d-aia sifilitică, Fetofăn ăla''. De fapt ne chemau ca să ne ceară apoi bani cu împrumut. "
DE LA REALISMUL IDILIC LA SARCASMUL NECRUŢĂTOR
Prozatorul comite adevărate scene de viol şi râs, într-un registru ce evoluează de la realismul idilic la sarcasmul necruţător. Viaţa intimă a tânărului cuplu alternează cu viaţa tulbure a naţiei, cu viaţa socială, prilej de a observa năravurile: viaţa clanului Zane, ţigani care trăiau din furat, atmosfera de la inspectoratul şcolar şi cea de la şcoală, faza cu examenul de bacalaureat, traiul de chiriaş, călătoriile la Botoşani, la părinţii Sabinei, drumul la Cluj, în oraşul lui Hunar şi Stoica. El îşi trece viata pe curat, turnând-o în formele incandescente ale autoficţiunii. Textul e savuros şi surprinde atmosfera, întâmplările şi incertitudinile, inovaţiile şi improvizaţiile romanului, dezechilibrat de şocurile tranziţiei:
„În sfârşit, din personalul puţind a târfă, nespălată s-a ivit făptura rotofeie a mătusă-mi. Trage după ea un cărucior de butelii cu doi saci în el. Cum dracu' l-o fi băgat în compartiment? Imediat ce mă vede, îmi arde una peste ceafă. Iar umbli în pantaloni scurţi? Ditai goblizanu! Când pleacă la Roman ia pâine, cartofi şi fasole, când vine în capitală aduce pâine, cartofi şi fasole. Sunt cam 30 de grade la umbră, dar ea e în pantaloni şi pulovăr gri, de lână. E tunsă scurt, pierdut la spate şi în părţi - oarecum stilul lui Mike Tyson. Are ceafa groasă, umeri laţi şi picioare subţiri-subţiri. Peste faţa cu trăsături mărunte - gen Rocky Graziano - poartă o pereche de ochelari pătraţi. O lentilă e neagră - să-i acopere ochiul de sticlă sau bandajul cu leucoplast, când pune ochiul în portofel să nu-l piardă. ''
Imaginea Bucureştiului, cu căldura de afară, cu frigul din apartamente, cu zgomotul, cu mizeria şi noroaiele, cu omul-kitsch, cu obiceiurile şi ritualurile miticeşti, cu furia, cu neputinţa autorităţilor, cu marasmul balcanic, cu improvizaţia politicienilor, e o imagine sugestivă a tranziţiei, a infernului şi anormalităţii:
„Berceni e un cartier multicolor, cu mici crânguri între blocurile confort patru, din care locatarii aruncă pe fereastră conţinutul oalelor de noapte. Noi avem şansa unui confort doi. Sabina îşi revine la viaţă. Noaptea facem dragoste în stil clasic. Patul în care murise unchiul lui Marius scârţâie până bat în ţeava caloriferului vecinii de sub noi. Nişte frustraţi! Oricum, n-ar fi putut dormi, din cauza manelelor de la cârciuma de peste drum, Meduza. Dimineaţa, după obiceiul meu, mă trezesc mai devreme, să citesc în toaletă.”
UN ROMAN CINEMATOGRAFIC
Referinţele la cotidian dau prospeţime şi culoare discursului şi aţâţă curiozitatea cititorului, îl ţin în priză: cu filmele americane, cu vipuri. cu televiziune, cu internetul şi corespondenţa electronică. Prozatorul îşi trece vremurile prin tăişul ascuţit al ironiei şi sarcasmului. Cu detaşare, cu cinism, cu fineţe. Cartea e o meditaţie indirectă asupra alienării, prin episodul dezechilibrului Sabinei şi al internării ei într-o clinicǎ de psihiatrie. Nu întâmplător viziunea sa e aproape de cea a tinerilor regizori preocupaţi de cotidian: Mungiu, Caranfil, Porumboiu. E un roman cinematografic.
Fie că se sufocă în cotidian, fie că plonjează în ''obsesia genealogică” (Leo îşi caută arborele genealogic până la Maria Tereza), prozatorul foloseşte când registrul dur al relatării brute, când registrul ''tandru şi rece” (cu varianta "tandru şi casnic") al ironiei, al băşcăliei, al demitizării. Viziunea asupra istoriei şi „locurilor memoriei” nu diferă prea mult de cea a istoricului Ovidiu Pecican, metamorfozat şi el în romancier, în Imberia. Romanul e dinamic, intriga e liniară şi plină de surprize, nu ai timp să te plictiseşti. Personajele sunt conturate cu o mână sigură în economia cărţii, iar finalul „esoteric” e o parodie inteligentă cu trimitere la producţii de tipul romanelor lui Dan Brown. E un roman de suprafaţă, în cheie frivolă, fără pretenţia unor adâncimi, dar cu destule subtilităţi, un roman complice al timpului nostru, cu eroi ai timpului nostru. Talentul de prozator al lui Felix Nicolau îl depăşeşte cu mult pe poet. E o carte care îl face mult mai vizibil şi mai competitiv şi îl introduce în circuitul naţional.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu