Ghid de vrăji pentru babe sprintene

„Sunt un pesimist care aşază totul în cheie ironică şi comică”---a doua tacla cu Andra Rotaru

  

Dacă ai fi cititor, care ar fi partea preferată a romanului “Pe mâna femeilor”, Editura Cartea Românească (2011) şi de unde ai începe lectura sa?

Păi aş începe cu Clinica de animale mici (în slujba ţării), pentru că este o capotă despre copilăria la sat, despre comunism şi despre zoofilie romantică. Asta este capota XIX, deci penultima. Poate aş continua cu Ghid de vrăji pentru babe sprintene.

Despre fals si functionari cu Georgeta Draghici

8 dovezi ca in arte nu exista varsta

“Nights in White Satin”, o formă capricioasă de poezie, la Centrul de Artă Contemporană LC Foundation

all i wanna do is get drunk here with you

 

n-am ştiut că literatura e-o chestie de ce bei

cu cine şi unde când am aflat eram aşa de bătrân

că nu mai aveam răbdare nici să fac sex

darmite să mă rostogolesc de pe o bucă pe alta

la terasa de la muzeul literaturii

Cum se scrie un reportaj de calatorie si vacanta

Preiau un articol despre delicatesele bulgaresti in domeniul scoicilor (Dalboka Mussel Farm, aici  http://saigonexperience.com/?p=833 ) de pe www.saigonexperience.com, blogul Ralucai Tanasescu, cu siguranta cea mai inteligenta, spectaculoasa si eficienta scriitoare de reportaje de calatorie si vacanta. Ceea ce nu este deloc usor! Cat despre blogul ei, o adevarata agentie de stiri, totul realizat cu un limbaj delicios.

In general,sunt plictisit

 Andra Rotaru:  În cel mai recent roman al tău, “Pe mâna femeilor”, Editura Cartea Românească, 2011, înfăţişezi în anumite povestiri o lume românească rurală, de dinainte de `89, cu tarele dar şi cu părţile ei bune. Crezi că prezentarea strict pozitivă sau negativă a unei astfel de lumi poate diferenţia ce categorie de public îţi va citi romanul? În afară, de exemplu, cum ţi se pare că sunt percepute volumele care înfăţişează şi lucrurile bune din acele timpuri?

pacostea inteligentei

Acum o saptamana, cand eram acuzat de prea mult inteligenta pentru arta. Intretimp, cred ca m-am vindecat.

Multumesc, Victor Potra!