Faceți căutări pe acest blog

vineri, 16 martie 2012

mai poate ea?


 
Fost-am întrebat ce mai poate literatura


Literatura poate multe lucruri minunate. Din păcate, ea lucrează în funcţie de saeculum. Spiritul veacului îi determină putinţele. Actualmente, literatura nu mai poate crea caractere şi eleganţă. În închisorile comuniste, literatura a înfăptuit minuni în ordine sufletească. Iată că acum nu mai poate aşa ceva! În schimb, acum ea poate crea cariere minunate pentru foarte puţini şi iluzii narcisiste pentru foarte mulţi. De exemplu, literatura îmi poate crea mie coşmaruri prin intermediul autorilor care îmi solicită cronici cu îndârjire. Indiferent cum ai sprijini un scriitor, dacă nu îi faci şi o cronică totul a fost în zadar. Vai de capul criticului!

În ultima vreme, literatura nu mai poate pătrunde în universitate. Decât indirect, pe cale critică. Altminteri ea nu face doi bani. Critica este mult mai profitabilă, are o mulţime de uşi deschise. Creativitatea, până la urmă, nu mai contează aşa mult, deşi toţi trăim de pe urma ei.
Carevasăzică, literatura a ajuns un ataş de motocicletă, numai bun de transportat interesul dintr-o parte într-alta. Dar asta e minunat! Iată câte poate literatura în ordine lumească!

4 comentarii:

  1. Literatura ar putea mai multe, daca nu ar fi cei de teapa dv, care o trag inapoi, la nivelul lor!

    RăspundețiȘtergere
  2. corect, anonimule! cat curaj si superbie pe teasta ta!

    RăspundețiȘtergere
  3. "Literatura poate multe lucruri minunate. Din păcate, ea lucrează în funcţie de saeculum. Spiritul veacului îi determină putinţele."

    sa intelegem ca asta e profesiunea ta de credinta? :) sau doar o scuza ieftina care mascheaza preferinte personale... exista critica de intampinare si critica de directie, dragul mosului (nu ca n-ai stii). criticul da directie literaturii (daca are ceva in cap in afara de matreata), nu te mai ascunde in spatele unor scuze puerile :P altfel, daca pornesti de la ideea ca viitorul e determinat de trecut, si ca arta e determinata de circumstante, intr-adevar la groapa comuna o sa ajungi; e lunga povestea, dar menirea artei tocmai asta e - sa nu mearga in voia curentului, ci sa ii determine directia... altfel, unde mai e libertatea spiritului de a se opune naturii, inertiei, circumstantelor samd? circumstantele cine le creaza pana la urma? cu amor, ds

    RăspundețiȘtergere
  4. Invitatie (fara somatie/ pretentie):
    http://deminutiocapitis.blogspot.ch/

    RăspundețiȘtergere