La I. L. Caragiale nu-mi place că a trait prea puţin. Mi
se pare o lipsă de responsabilitate să se retragă exact când era mai mare
nevoie de el! Adică în ultimele 5 decenii. Sunt scriitori de care nu era şi nu
este nevoie realmente, dar care, din spirit civic, s-au străduit şi se
străduiesc să trăiască cât mai mult posibil.
Ce nu-mi mai place la Marele Cârpaci – cum îi plăcea să
se alinte – este că a reuşit să-i determine pe mulţi critici să scrie tot felul
de tâmpenii despre opera lui. De exemplu, dacă îşi iubea sau nu personajele.
Iar unele dintre schiţele cu Lache şi Mache au umor
subţirel.
Altminteri, toată invidia şi să-l vedem în nouă
„incarnaţiune” mai curând!