Când l-am întâlnit prima dată pe George el era foarte înalt iar eu oarecum scund. M-a reperat şi a exclamat: ce mic eeee! Apoi a produs zâmbetul acela al lui fabulous: nebun de vesel şi de copilăros. Am început să râd şi eu, deşi nu prea e de râs când cineva se leagă în public de statura ta. Mai ales că eu nu prea ştiu multe...
Se afișează postările cu eticheta george vasilievici. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta george vasilievici. Afișați toate postările
luni, 24 mai 2010
marți, 13 aprilie 2010
Cânepa şi margareta
In amintirea lui George Vasilievici
Ştiam de mult despre Yoyo. Citisem fragmente pe internet. Mi se părea cel mai puternic urmaş al scrierilor lui William Burroughs la noi.
duminică, 11 aprilie 2010
Desenator (din Tandru si rece)
in memoria lui George Vasilievici
„Permiteţi-mi să mai revin şi să suferim uneori împreună” (Alfred de Musset, Confesiunea unui copil al secolului)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
